Asta noapte am murit de câteva ori (doar)
încă mă întreb dacă am înviat la loc.
Văd viața prin murdăria cruntă a unui pahar
văd moartea ca pe un joc.

Prima oară am murit, când încercând să ascund o idee de mine
mi-am facut creierul praf - mii de părticele fine.
A doua oară, știu sigur că am murit numărându-mi visele
m-am blocat la primul, nu prea imi plac cifrele.
Și în final, parcă, am mai murit o dată, nu știu exact de ce
cred că sunt încă blocat la partea cu visele.

Cred că încă nu am înviat.