La un clic, un hub de altul, prin eter sau fir se leagă
Și în trei milisecunde legătura e întreagă!
-Băi, Căline, tu ești, taică? Te-am chemat acum pe unde
Să îți spun că nici ministra ce-mi propui nu corespunde!
Mi-ar plăcea să vii la mine, să ne conversăm deschis
Despre legi, despre Norica… iote-al dracului: a-nchis!
Omul ăsta mă-nerveză, când îl sun mă trec sudori!
Tot i-am scris și nu-mi răspunde, l-am sunat de zeci de ori!
Dacă face pe nebunul, am eu ac de-al lui cojoc:
Ies pe sticlă chiar deseară, ies pe sticlă și-l provoc!
Am să-i spun c-ai lui miniștri ne fac neamul de ocară;
Îl somez să nu se joace când e vorba despre țară!

La un bar, din limuzină, iese Tări cam crispat:
-Am venit, cum vezi, Traiane, fi'ndcă tot ai insistat;
Nu că mi-ar păsa de tine sau că m-ar cuprinde frica,
Dar mă roade-o întrebare: ce-ai fârtate cu Norica?
-Te-ai lăsat cam greu Căline, m-ai lăsat să mă închin,
Hai să mergem la o masă. – Chelner, ad-un kil de vin!
-Hai să stăm un pic de vorbă până-l dăm pe ăsta gata.
-Băse, nu beau eu poșircă, nu cadrează cu cravata!
-Du-te dracului, Căline, nu mai face pe nebunul!
-Hai, băiete,-adu pahare! Pune-i și lui Tări unul.
Uite care e problema: mi-a șoptit o păsărică…
Hm… că-i groasă tare treaba cu colega ta, Norică:
A stricat niște procese… nu ar fi un cap de țară,
A rărit copiii noștri... treacă de la mine, iară;
Pot s-o iert că era-n fruntea celor ce m-au suspendat,
Da-i agentă KGB-istă și ne facem de rahat!

Nu-i destul că la Finațe un armean ai desemnat?
Nu-i destul că la Transporturi e-un etern accidentat?
Nu-i destul că la Externe ne mutăm din gafă-n gafă?
Ah, cum mi se zbate ochiul! –Mai adu-ne o carafă!

-E-ncurcată, știi tu bine, și cu Tender și cu Dinu,
E-n tovărășia celor care vor să-și facă plinu’!

-Dacă-i vorba, măi Traiane, nimeni nu este perfect.
Fi'ndcă nimeni nu ne-aude, pot să-ți spun acum direct:
Þi-amintești de flota noastră cea măreață-odinioară?
Ai scăpat. Din fericire, vezi, justiția e chioară!
Þi-amintești de vila mare, vila din Mihăilești?
Þi-amintești, n-ai dat-o încă, sigur că îți amintești!
Vrei să spui cum că mezina-ți a ajuns așa bogată
Din trei prezentări de modă și cornete de-nghețată?
Și mai zice lumea multe: de-un primar de-odinioară,
Zice și de-o tipă blondă, de Elena, bunăoară…
Cacealmaua cu răpirea, cu fugitul – sirianul…
Și afaceri cu terenuri… și alcoolul și volanul…

-Hă, hă, tocmai tu, Căline, de corupție-mi vorbești?
Păi nu știe toată lumea ce afaceri învârtești?
Þi-amintești cum, pentru Dinu, mi-ai dat mie un bilet?
Ai uitat? Nicio problemă, ți-l descarci din Internet!
Ai supus o Europă la probleme și la stress
Cu o taxă ce slujește-al firmei tale interes.
Nu te-ntreb cum câștigat-ai primul iuromilion,
Dar e clar că nu în piață din vânzări de bulion!

-Măi Traiane, uite ce e, nu-mi umbla cu fofârlica,
Nu sunt eu chemat aicea doar de grija lui Norica!
Nu e vorba de agenții și spionii potentați,
Doar tu știi, tu ești Profesor: toți suntem puțin luați!

-Ai dreptate-aici Căline, prima dată ai dreptate!
Când a fost aicea Scheffer, m-a chemat un pic deoparte:
„Când apusul își va-mpinge toate neamurile-ncoace,
În aprilie, la summit, vreau aici să fie pace!
Ia-l pe Tări la o vorbă și-ncheiați un armistițiu;
Abține-ți-vă, la dracu, măcar până la solstițiu!
Ocupați-vă de summit fiindcă nu pot să-l mai mut,
Altfel… am niște rachete, știi tu, alea pentru scut…
S-ar putea să nimerească unde nici nu te gândești…
Potoliți-vă, Traiane, de țineți la București!”
Cum nu-i de glumit cu NATO, iată ce-ți propun, băiete:
Până trece hărmălaia, ne certăm doar prin bilete,
Iar când Scheffer cu alaiul să se ducă or începe,
Dacă vei avea curajul, ne vedem în târg. La țepe!!