anno domine
undeva în europa de Sud-Est primăvara ziua vederii

mă uit
ascult văd și aud prin peretele zilei

din păcala făgețelului toate satele acestui neam sunt la fel
(lucruri
și ființe asemănătoare arhivelor)
mai mult semne și noduri aruncate pe răboj
cu țărani dobitoace morminte blide și străchini
TOATE
de-a valma au luat-o de o vreme la vale

trec
urcă
prin noaptea luminii calea fără de început și fără de sfârșit a robilor

doar stelele din cer
cad uneori în tăcere dintr-o noapte într-o altă noapte
mereu și mereu tot mai des
peste păduri peste livezi peste ape
nimeni pe afară pe aproape prin vecini ca să vadă
cât e de târziu cât de e frumos cât e de departe

Doamne
nici un război
și o mie de păci în patria fără frontiere
acolo unde doar bătrânii au rămas pe la porți
numere si litere scrise pe lemn sau cruci albe de sare

n i c i u n r ă s p u n s l a c â n t a t u l c o c o ș u l u i î n o g r a d a p r a g u l u i

doar amintiri decupate din albumul de familie
fiii și fiicele unor alese dezmoșteniri
drumuri de piatră cu opincile-n spate printr-o europă ciudată
înalță la roma paris sau madrid monumentul acela promis românilor

anno domine 2008
undeva în țara mea la țară primăvara
m-am pomenit ziua-n amiaza mare vorbindu-VÃ singur!