poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-14 | |
trag plapuma peste cap.
nimic nu mă poate atinge sub această manta invizibilă. sub această membrană. în curînd se face cald. sufocant. trebuie să rezist dacă scot capul nu am nimic de văzut. 7128.7129. de la unu la patru 7130 de picături s-au scurs din robinet. 7130 de termite. 7130 de burghie ce-mi sfredelesc creierul febril ca o sondă forînd spre centrul pămîntului între patru și cinci nu mai știu unde sunt. mîinile sunt lîngă mine. picioarele sunt lîngă mine. nu pot atinge nimic. + e dimineață și sunt îmbrăcat frumos. becul din bucătărie s-a ars. în oraș s-au înmulțit căderile de tensiune în oraș s-au înmulțit chipurile schimonosite. în inima mamei a crescut un credit ipotecar și un funcționar de la bancă stă cuminte în haina de blană și blana atinge pămîntul. pămîntul împinge aerul mama se umflă devine un hidenburg în pragul colapsului. e dimineață și sunt îmbrăcat frumos aștept preotul să sfințească apartamentul în creierul meu își face loc bunica. scuipă în palme îmi aranjează părul. îngenunchiez sărut mîna preotului mîna preotului miroase frumos. realizez că nu mai sunt mic și trebuie să rezist. nimic nu mă poate atinge sub această membrană. mîna preotului miroase frumos. o sărut ca o vită mîngîiată pe greabăn. + e dimineață și regret tot ce am spus tot ce n-am spus în creierul meu totul se întîmplă cum vreau. nimic nu mă poate atinge. palmele mele grăsuțe palmele mele umflate gata să plesnească le ordon să plesnească. ies în oraș mă întorc după dîra de sînge fidelă ca o cățea. probabil în fiecare oraș există unul ca mine care iubește o zi. apoi nu mai rezistă la presiune. iadul din palmele mele umflate după o săptămînă în care am tencuit gardul unei biserici. iadul din creierul meu respins la u.m. 01137. iadul din creierul meu rejectat din curtea de apel. iadul din creierul meu sporindu-și hectarele cu iadul oamenilor care pleacă. unde e pacea și liniștea. pacea și liniștea mea sunt în tine. + e dimineață și mă trezesc lîngă tine. e dimineață și nu mă trezesc lîngă tine. deschid ușa larg perdeaua se umflă ca un înecat adus la mal de curînd. niciun punct de întoarcere în creierul meu totul se întîmplă cum vreau. mi-ar plăcea să te strig pe nume dar lumea e un ochi uriaș. te sfredelește pînă în uter și-ți macerează ovulele. lumea e o fabrică de borhot și tu nu vrei să se știe ce se întîmplă în tine. mi-ar plăcea să te strig pe nume. oamenii să se întoarcă mirați părul tău strecurîndu-se printre mașini și covoare. printre cîini și borduri. + prelungesc momentele de confuzie. singurele momente de plăcere pe care mi le pot permite. prelungesc momentele de plăcere senzația stranie că jupuiesc animale vii. mai tîrziu o iei pe cris mergeți la film. tu spui american gangster eu spun american gigolo. zîmbești dinții tăi mici îmi promit că vei povesti ce-ai văzut. nimic nu mă poate atinge sub această manta invizibilă. eu văd toate acestea prin tine m-am așezat în spatele ochilor tăi ca o anomalie a nervului optic. trag plapuma peste cap. e totul bine. sunt îmbrăcat frumos. e totul bine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate