poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-04 | |
In timp ce norii
urcau vertiginos în al nouălea lor cer, - vroiau ca de obicei, aroganți, să ne privească de sus - eu, am simțit cum mi se rupe violetul în două; la fel ca o cârpă veche și uzată de atâtea lacrimi curse pe ea. Cerul, tot, îmi căzuse în cap și sparți, norii pufosi mă îmbrăcau călduț. Am ridicat de jos un ciob din cer, și m-am privit in el… eram o cârpă jumătate roșu, jumătate albastru, atât de rotundă că-mi venea să râd. Cu ciobul în mână, am început să-ți tranșez surâsul… … să-l amestec cu roșu și albastru? Nu! Cu siguranță nu-mi va mai ieși violet. Mi-am făcut o mătură, din crengile lui noiembrie - ce s-a cam supărat pentru ca oricum nu prea mai avea frunze – mi-am măturat cioburile și m-am gândit ce să-ți las… roșul sau albastrul… și, puțin mai bătrână, am plecat să pictez în altă parte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate