Zboara tantarii ca descreieratii deasupra obrazului meu cald.
pot fi incredintati ca armonizarea directa se face prin piele. E bine si asa.
Era bine si in fundul ochiului. Era frumos. Oricum ne cuibaream in dragoste pe furis.
Si aceeasi aiureala rasexersata ma istovea. In odai era ca la polul nord.
Nu-mi placea nici in ruptul capului. Firicele de abur cu praf se lipeau de buzele noastre.
Ne urmaream suflul suierat. Apoi tasneam in doua picioare.
Te impiedicai in photo-magazinele mele.
Faptul ca iti facusesi o obisnuinta din a lasa veioza aprinsa
nu insemna ca nu puteam negocia o cota parte
din rezerva comuna de timiditate.
absenta generala si absoluta a oricarei incalziri ar fi insemnat pur si simplu
sa-ti risti pielea. cel putin pana acum asta
nu ar trebui sa te sperie ci mai curand lipsurile, orele de zbor nesfarsite
si mancarea groaznica din restaurante.
avem atatea treburi urgente si penibile in fata.

cand totul e ispravit fa-mi semnul stiut doar de noi, fa-mi concertul de capa si spada
cu care m-ai obisnuit/ sa capitulez si sa fug urmarindu-mi umbra incovoiata cum alearga
dupa convorbiri cordiale, afectuoase. e o prostie sa ajung inaintea ei
si sa numar puii de mistret la Souco. de ce sa-i casapesc pe ei cu glucoza si untura
cand viata mea refuza sa inghita pastile. Ori la bal ori la spital.
N-am dat nici macar filmul de la doamna doctor la developat.
Este trecuta ora cafelei. Voi sosi la bucuresti
motaind cate o ora intreaga pe capitolele
la care lucrez cat de cat. Voi avea parte de un semestru patetic.
nici o leguma, nici o fructa care sa ma priveze
de un suflu nou. fara umbra de suparare
te instiintez.