poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-10 | |
În iarba sclipitoare,
de roua dimineții, sărută-mi gândul bun, la început de zi. Eu rătăcesc cu el aiurea, aicea sunt, dar, încă prea departe. Adună picăturile de rouă și vei vedea în luciul lor, albastrul infinit al resemnării, albul cast al vorbelor frumoase și roșul sângeriu al remușcării. Paleta unui pictor e prea săracă, într-un tablou să le adune. Ghicește-mi fața nevăzută, o frunză sunt, căzută, pe aleea însingurată. E trist,frumos și plouă-n suflet si,jalnic cântă vântul, divină este frunza, atât de albă și atâta toamnă adună. De o iei în palmă, căldura ei suavă, șoptește despre vară, ceva nedeslușit,misterios și tainic. Departe, pe piscul unui munte, ar vrea să se așeze, acum, la început de toamnă, când, cerul vrea să-i fie mai aproape, când, prea frumos și jalnic cântă vântul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate