rafturile bibliotecii într-o dimineață cețoasă
un eroic nimb de promoroacă dă greutate cărților
pietrari cu dalta fină ca un bisturiu
cu mâinile ca scoarța de stejar
cioplesc pe marginile lor
litere fără de înțeles

dimineața posacă țesută uniform
un covor de nisip pe care ard cu flacără bătrână
pagini pline de semne
încă adormit fumul lor înțepător
se adaugă ceții

într-un colț dormitează tânără
factura la gaz
a cărei falsificare se pedepsește conform legii

și poștașul care sună idiot la ușă
să îmi spună că mai am de trăit