poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-10-19 | |
Cum ar fi, mamă, de-ai mai fi
Să-mi mângâi părul plin de nea Şi să mă porţi prin melodii Ce nu le ştia nimenea. Când tu te-ai dus, eram prea tânăr Şi nu ştiam că, chiar te-ai dus Doar tata îmi plângea pe umăr Spunându-mi cum tu ai apus. O vreme, n-am băgat de seamă Nu te chemam decât cu gândul, Dar într-o zi m-am dus cu teamă Să văd cum te-a-nghiţit pământul. Cum ar fi, mamă, să vii iară Din nou, acuma lângă mine, Să-mi îndulceşti viaţa amară Care se scurge, tot spre tine. Ne-om întâlni, pe-un colţ de rai Cu dor, eu ştiu că mă aştepţi, Iubirea ta din nou să-mi dai, Chiar şi în lumea celor drepţi. Unde nu-i boală sau alt rău Şi nu există întristare, Acolo, mamă, chipul tău Icoană, e scăldat în soare. Eu simt iubirea ta şi-acum Chiar dacă am îmbătrânit, Iar de mi-apari nălucă-n drum Eu doar îţi spun: bine-ai venit! De ai mai fi, eu ştiu prea bine Numai pe mine m-ai iubi Poveştile cu prinţi şi zâne Ar prinde viaţă, ştiu că ştii. Nimic nu mi s-ar părea greu. Rămâi, eşti totul pentru mine. Aici, adânc în pieptul meu, În inima ce-i tot la tine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate