poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-04-25 | |
Faptul că săpăm fântâni în anii când cerul
Inundă pământul cu ape este asemenea Zilei în care Domnul a creat omul. Acel atunci când totul era pregătit din efluvii Iar Dumnezeu a zidit pe om și i-a dăruit Ființa spre a căuta cu aceleași unghii. Azi, când nisipul umple adâncul cu sâmburi De grăunți ce se înrădăcinează ca ființă fântânii, Mă întreb de ce apa ei mi s-a prefăcut în chip? Și aprind din lumina lumânării o altă Lumânare ce arde fără a îi împuțina arderea În care se ascunde precum o crisalidă în nimb. Fântânile pe care le-am săpat acum sunt goale. Secate de apă și de visare, pentru că eu sunt acela Care le-am băut toate apele lor care le curgeau În vene ca apusuri întinse prin înserare.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate