poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-04-19 | |
Uneori aud că afară plouă mocnit,
Ca un tăciune ascuns sub cenușă care Așteaptă neliniștit să i se alăture o pulpă De lemn uscat în care să se întindă Cum un val din alt val pe mare. Și mă ridic de pe scaun chemat De sunetul ploii ce îl aud în fereastră. Îmi imaginez că voi vedea afară strada udă Ca pe o rufă spălată ce așteaptă soarele Care să îi confere din forma zăludă Un gol curat plin de înserare. Asfaltul uscat, nemișcat, ca o mască Cu ochii lui goi nici nu se uită la mine. Doarme din sine în sine de-a lungul ferestrei Ca un praf care s-a întins peste ruine. Privirea mea aude în loc să privească Nașterea stropilor de ploaie ca pe picături. Și, precum lumina din lumânări care ca pe niște zori Pe altare din ceară în sine pe sine se întrupează, Mă întorc și iar mă așez pe scaun. Pe drum, afară, ploaia nici nu s-a aprins. Fereastra însăși este un muc stins.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate