poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-03-02 | |
e seară și ca să-mi înving singurătatea o iau pe străzi
citind în tăcerea copacilor străjuiți de felinare oamenii forfotesc un du-te - vino impecabil urmele rămân impregnate în asfalturi uneori scrâșnesc de durere cum și foaia de hârtie sub peniță câte poveri nu trec zilnic pe aici și câte vorbe nu se golesc prin canalizări e seară și oamenii înșiși duc singurătăți pe obraji în buzunarul de la piept se simte după cum nu mai schițează vreun gest de omenie după cum merg spre o țintă invizibilă cu capul plecat se lasă rece de toamnă peste sufletul meu găsesc de cuviință să fac poze să imortalizez drumul luminile copacii mă agasează click click pe acolo pe unde ramurile cuibează lumini improvizate nu mai orbecăim decât prin propriile resemnări e seară și o salcie cât o duminică clocește un soi de lună arbitrar simulată lumina ei mălăioasă se oprește pe fruntea mea cum și mâna mamei cândva cu o căldură inexplicabilă înlătura toate gândurile abătute asupra ființei mele un aer de furtună lipsa ei mă ia cu frig mă ia cu înnoptare mă ia cu singurătate
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate