Sunt unii oameni
Obișnuiți să trăiască în suferință de mici
Părinții, un băiat sau cine știe o fată
Îi fac indiferent de sex sunt ei să sufere
Și suferă în tăcere așteptând să treacă
Și poate să trăiască fericit
Perioada dintre două suferințe
Aceștia și mai târziu, fiind obișnuiți așa
Fac să sufere sau acceptă suferința din partea cuiva
Eu cred că ar merita și ei o viață mai frumoasă
Dar, Doamne, atunci când sunt nefericiți suferă
Ca pentru toate suferințele din lumea lor
Dar și când pot face pe cineva să sufere
Acum, fiind maturi, o fac fără pic de milă
Aceștia sunt oamenii care după ce părere am eu
Ar merita cel puțin un psiholog bun
Sau cel puțin ar trebui să știe
Că tot citind literatură, unde încearcă
Să îsi descopere sursa nefericirii într-un personaj
Pe care încearcă să îl înțeleagă
Ar trebui să știe
Că toate acestea sunt deja gândite și scrise
De mult timp în cărțile de psihologie
Pe care ei nu le citesc de teamă
Să nu descopere adevăruri deranjante
Sau pur și simplu pentru că nu cred în ele
Dar, Doamne ce eliberator e adevărul
Unii își aleg tristețea sau bucuria ca mod de viață
Normal e să te bucuri, să fii trist atunci când trebuie
Și din toate acestea să ieși întărit în viață
Dar nici trist, nici fericit rămâi pozitiv așa trebuie