speranța verde se strecoară în strofă
cântecele completează partitura
natura renaște nu-i loc de catastrofă
luminile îmi finisează scriitura.

muguri de cuvinte zâmbesc în soare
s-au întors în țară stoluri de cocori
m-am eliberat de-a tristeții strânsoare
florile mă îmbată cu fine licori.

fiecare zi este motiv de contemplare
a splendorilor create de iubirea cerească
visez frumos și nu-i o întâmplare
au învățat și stelele să mă cunoască.

mă încred profund în universul magic
dar dorul de părinți este nostalgic.