Kahlil Gibran

Profetul - Despre Frumusețe

Și un poet a zis, Vorbește-ne despre Frumusețe.
Și el a răspuns:
Unde veți căuta frumusețea, și cum
o veți găsi dacă frumusețea însăși nu v-ar fi
cale și călăuză?
Și cum ați putea vorbi despre ea dacă
n-ar fi însăși urzeala cuvintelor voastre?

Cei năpăstuiți și cei răniți spun,
“Frumusețea este milostivă și blândă.
Ca o mamă tânără și smerită
de propria măreție umblând printre noi.”
Iar cei pătimași spun, “Nu, frumusețea este
un lucru puternic și înfricoșător.
Precum o furtună clatină pământul
de sub noi și cerul de deasupra noastră.”

Cei osteniți și cei vlăguiți zic, “Frumusețea este
Precum sunt șoaptele blânde. Glăsuiește în duhul nostru.
Vocea sa se supune tăcerilor noastre precum o palidă
Lumină care tremură de teama propriei umbre.”
Iar cei neliniștiți zic, “Noi i-am auzit strigătul său
hăulind printre munți,
Și bocetele sale care răsunau precum
copitele, precum bătaia de aripi și
răgetul leilor.”

Noaptea străjerii cetății zic,
“Frumusețea se va ridica odată cu zorile
de la răsărit.”
Și la amiază truditorii și călătorii zic,
“Am văzut-o aplecându-se peste
pământ de la pervazul apusului de soare.”

În timpul iernii cei înzăpeziți zic, “Ea va
veni cu primăvara zburdând peste coline.”
Și în toropeala verii secerătorii spun,
“Am văzut-o valsând cu frunzele toamnei,
am văzut-o cu o rafală de zăpadă în părul ei.”
Toate acestea care ai zis despre frumusețe,
Și totuși nu despre ea ai vorbit ci despre
dorințele tale nesatisfăcute.
Și frumusețea nu este doleanță ci o extaziere.
Nu este o gură însetată, nici o mână
goală întinsă înainte,
Ci o inimă înflăcărată și un suflet
plin de încântare.
Nu este imaginea pe care o vedeți nici
cântecul pe care îl auziți,
Ci imaginea pe care o vedeți atunci
când închideți ochii voștri și cântecul auzit
când astupați urechile voastre.
Nu este seva de sub ridurile scoarței copacului
nici aripa înhățată de ghearele păsării de pradă,
Ci mai degrabă o grădină veșnic înflorită și
o ceată de îngeri de-a pururi în zbor.

Oameni din Orphalese, frumusețea este viața când
viața își dezvăluie chipul său sacru.
Dar voi sunteți viața și voi sunteți vălul.
Frumusețea este eternitatea contemplându-se
pe sine în oglindă.
Dar voi sunteți eternitatea și tot voi sunteți
și oglinda.

Traducere de Marin Mihalache

Profetul - Despre Bucurie și Tristețe

Și o femeie a zis, Vorbește-ne despre Bucurie și Tristețe.
Și el a răspuns:
Bucuria voastră este tristețea disimulată.
Și aceeași fântână în care se arată surâsul vostru
de multe ori inundat de propriile lacrimi.
Și cum ar fi putut fi altfel?
Pe cât mai adânc sapă suferința în ființa voastră
pe atât mai mult vă umpleți voi de bucurie.
Nu este cana în care vă turnați vinul
același vas ars în cuptorul olarului?
Și nu e lăuta care vă alină sufletul același lemn
pe care l-ați scobit cu brișcile voastre?
Când sunteți bucuroși priviți adânc în inima voastră
și veți găsi că numai ceea ce vă aduce întristarea
aceea vă umple și inima de bucurie.
Când vă cuprinde tristețea priviți din nou
în inima voastră și veți descoperi că întradevăr
lacrimile voastre au fost cândva de bucurie.

Unii dintre voi spun, “Bucuria este mai de preț decât tristețea”,
iar alții zic, “Nu, tristețea este mai prețioasă decât bucuria.”
Dar eu vă asigur că sunt de nedespărțit.
Împreună sosesc în lăcașul vostru, luați aminte,
când una se așează cu voi la masă
cealaltă se cuibărește în patul vostru.

Întradevăr voi vă cumpăniți precum talerele
balanței între bucuriile și tristețile voastre.
Numai când uitați de voi înșivă
vă puteți liniști și cumpăni.
Precum vistierul comorii se învoiește
cu voi cât aur și cât argint îi datorați
tot astfel trebuie ca bucuria și tristețea voastră
să vă exalte deopotrivă și să vă smerească.

Traducere de Marin Mihalache