De ce e moartea mai lungă decât viața,
Şi viața moare în fiecare zi?
De ce se rupe de dimineață ața?
Murim când credem c-avem timp a trăi.

Sunt numai eu în aceste troiene
De întrebări ce încă n-au răspuns,
Căci Dumnezeu de îndoieli se teme,
Iar eu să cred în el nu e de-ajuns.

Tu,al meu înger, ce eşti trimis de sus,
Să verşi cu mine lacrimi ce nu sunt ale mele,
Căci nu am apucat să te studiez de-ajuns
Şi-ntr-un târziu la moare, mă voi spăla cu ele.