cu bruma de economie amăgesc bătrânețea
și fericire cumpăr de la farmacie
dar cu demnitate îmi port ttristețea
am de la părinți credință țesută în ie.

sunt melodii ce nu mă lasă să mă prăbușesc
amăgiri transparente sunt ca gheața din cub
mă ascund de furtunile care răvășesc
cu speranța- icoană prinsă-ntr-un șurub.

mă proptesc de versul tandru și duios
ca de o columnă sub arc de triumf
fac cu steaua mea legământ grandios
să nu rămân în beznă spiriduș sau ștrumf.

armoniile din suflet ca iarba pălesc
strivită de copite ce prin lume gonesc.