Pe o pajiște înflorită, între prânz și asfințit
orizontul era aproape, când pe tine te-am zărit.
Frumoasă ca o floare, tu pășești fermecătoare
aplecându-te cu grijă, să culegi din câmp o floare.

Ca o zână în soare culegeai florile frumoase,
flori de mac și gălbenele, toate tu l-ai stâns în brațe.
Ți-ai întors de-odată capul auzind ceva foșnind,
eram eu ce de departe te priveam și urmărind.

Tu ești totul pentru mine, ești raza mea de soare,
îmi ești aerul și apa și nimic nu mă mai doare.
Nu mai stau deloc pe gânduri, că te văd zâmbitoare,
vino-n viața mea iubit-o ca să pot să-i dau culoare.