albastră-n sens era lumina-n maluri
și soarele abia de se trezise
o lacrimă de rouă se urzise
în ale dimineții ritualuri.

tenebra prin cotloane putrezise
și mirosea a viață-n idealuri
prin sânge-s de ființă recitaluri
și șoapta mea făptura-ți auzise.

veneai și locuiam de vise patria
de leac sub a tăcerilor culori
era tristețe dulce uneori
în crez unindu-ne cu idolatrii.

de grai ne căutam prin buzunare
sub gândul greu, căzându-ne-n spinare.