poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-12-30 | | asemeni luminii, asemeni grădinilor suspendate e umbletul în trup, îl îndurăm în inimă, de parcă am mai fi... respirarea ne curge deasupra destinelor cu ochii spre cer și umeri în iarbă răbdăm greutatea poverii, câtă bucurie s-ar simți în veșnicia morții? pământul își respiră linia vieții din talpă când pașii noștri se pierd într-o liniște placentară, altminteri trăim fără noimă în lipsa prezentului. oare în inimile noastre copacii au rădăcini? îngerii precum caii dorm în picioare, iubirea doarme cu ochii deschiși și noi ne privim mâinile, doar atunci când statuile devin păsări de pradă iar aripile lor nu zboară, doar retează. ne simțim sugrumați în dragostea noastră ca-n moarte, n-avem de-a face cu noi înșine, ne iubim, până și frunzele toamnei tresar la geamăt, continuu rămâi cu mine! pajiștile sunt invențiile pădurilor sterpe, n-au destui mărăcini, în rest e pustiu adevărul rămâne nenăscuților martor.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate