cultiv o absolută încredere în mine
să înving să-năbușesc urme de îndoială
în ritmul iubirii petrec lumini divine
mi-alungă pesimismul, văd lumea jovială.

mă încred în Cristos bunul mântuitor
să-mi dea înțelepciune,multă chibzuință
trăiesc anii bătrâneții cu dor mistuitor
să am asupra bolii sorți de biruință.

sufletul să vibreze și-n ultima celulă
prin sângele meu să curgă doar iubire
zbor spre cer ușoară ca o libelulă
și fiecare gând e-o poartă de simțire.

nicicând n-am exersat starea de hulă
steaua recunoștinței o port în privire.