Nu mă mai caută muza și trăirile-mi sunt sterpe
Încerc s-o îmbunez cumva pe Euterpe
Pun flori în suflet, aduc triluri în mine,
Dar ea, încăpățânată, tot nu vine

O chem din lumi ascunse, din Parnasul mirific,
Să vină, și prin poezie iar să mă purific
Și aștept degeaba o șoaptă, un îndemn,
Să scriu un vers, o rimă, sau măcar un semn...

Ba chiar și pe Pitia din Delfi o invoc
Să-mi dea doar un răspuns fără echivoc
Ce se întâmplă oare de muza-mi nu mai vine?
E cumva supărată pe mine?

Și un glas aud vibrând dintr-un colț al firii:
Muza e în tine! Lasă-ți deschisă inima iubirii!