poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-07-22 | |
Bună să vă fie inima și peste trup,
dragii mei copii de lup. Mă, ia ziceți voi, unde voi mai locui eu cu gândul dacă pustiiți pământul de cer, aziul de ieri? Credeam cândva ca domnul stăpân m-a hărăzit ca să vă spun, dar mă lăsase fără dinți de-articulat cuvântul bun și-n gură avui numai scrum. Mă urc pe calul vremii și-n galopare n-ai cum s-auzi un adevăr prea mare, că-ți vâjâie pe la ureche cu tot cu adresarea ție. Dar haidem toți la călărie, cel negru de moarte să-l răstim în ochi, dar haideți să privim și prin noapte, nu doar pe zi. Nomad mai mult decât cu rădăcini eu sunt, lua-m-ar dracii să mă ia. Galopul rapid mă trece, tu fii atent la mine învață copacul, nu goana. Că sângeră sfârșitu-n toți cu goarna, lent. Cu trâmbițe sfârșitul ne apune ca pe sori, dar ce frumos apusu-n zare, răsare fadic dintre nori! Să învățăm s-apunem bine, și poate n-om mai fi prejos, mă doare dumnezeul de iubire pulsând ca măduva în os.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate