din drag mă las despuiat de cuvinte
tăcerile tale cu unghii crescute ca ghiare
oricând să le smulgă
cu ele facă ce-o vrea
la telal să le vândă
la gunoi să le-arunce
sau să le dea foc
din noroc
sau nenoroc
veșmântul iubirii mi-i piele
doar pe el atât te rog să mi-l lași
viața e-atât de puțină
cruzime ar fi să-mi devină
spital pentru arși...

pe banchiza ta îți promit
că te las și plec să te uit...