poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-10-25 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Cuvântau fără rost, vești ciudate Așteptau spre noapte în van. Părea că nimeni n-așteaptă, Numai eu la ușă stăteam. Strigând, plângând, o mulțime De casă se-apropia. Străini erau pentru mine, Chipul lor nu mă tulbura. O veste părea că-i apasă, Căutau ceva, nesfârșit. Delirau nebuni de-o mireasa, De unul care-a fugit. Și ajungând pe deal, fiecare În albastre zări se uita, Viclean, cu priviri amare Că-i mâhnit s-arate vroia. Numai eu, sclav așteptării, Nu-ndrăzneam să-ntreb spre-a afla. Era dulce vestea uitării, Nu puteam vorbii despre ea. Astfel, fără îngrijorare, Spre munți priveam în pustiu. Și-acolo pe-abrupta cărare Se-nălța un nor purpuriu. 15 iulie 1902 Traducerea Emil Iordache. Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate