poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-02 | |
grăiesc în lumânare o-nflăcărată rugă
spre trăitorii încă și-acei ce nu mai sunt spre Iad să nu le fie fiirea lor drept slugă și cale să aleagă pe drumul cel cărunt cu-nflăcărare rugă grăiesc topindei facle icoana pierde jarul topindelor fiiri s-or răscula odată și cei răpuși în racle în numele de paie al veșnicei iubiri * și chiar de mai adie în sinea ei lin marea și valuri nu concepe într-un accent strident a Zeului vecie încununând cu zarea când soarele răsare, strănută din Trident prin sânge îmi aleargă, cu tine ocupat microbul tău, femeie, în dimineți de pat și darurile tale trupești, mi le lași mie prin sânge îmi alergi ca o septicemie * stăm în cavernă doi, femeia și cu mine și Mărul l-ai spurcat mușcându-l, dând și mie și astfel am în sânge, repet, septicemie și sânge am așa precum mi se cuvine ne dezbrăcăm de frunză în frica cea neclară căci îngerii prin somn ne-au pus încet pe fugă iar ceasul stă-n icoană și-n liniște polară adoarme câte-un om băgat la Rai drept slugă zadarnic apa mării mii valuri ne îndrugă eu te-am ales pe tine și în icoană-o rugă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate