Drumu-i lung și călător
Vesel este trenul
Când purtând într-un decor
Haina sa cât unul
Dintre cei ce s-au născut
Vor mai crede-n soartă
Va fi trenul cel făcut
Să mă transforme-n hartă.
Trenul cu speranțe duce
Gândul cel uitat din vară
Peste câmp și peste cruce
E un spectacol de speranță amară.

A plecat din București, să ducă haihui
Amintiri pe care doar, spuse orișicui
Va crede în soarta sa, va uita de sine
Va rămâne tot așa, creștin azi și mâine.
Ajuns repede la Ploiești
El schimbă macazul
Și se-ndreaptă spre Bumbești
A rămas doar hazul.
Căci de-acolo va urma
Un alt traseu firește
Va fi drumul spre Suceava
Ce ne va da de veste
Că nu există drum pe care
Să tot călătorești
Fără să ai o binecuvântare
E tot ce îți dorești.