poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-12-14 | |
Partitură de plecare
Ninsoarea s-a pornit fără tăgadă, Poșeta crengilor e plină, Asfaltul e îndrăgostit de zăpadă, Ca Maria Antoaneta de ghilotină. Sufletul mi-e crestat de o lamă rece, Anotimpul este prea zelos, Dar frigul simțit când a ales să plece, Ar face și un frigider gelos. Privesc fulgii, mă întreb de ce pică, De ce aleg pământul, când au cerul, Un fizician ar vrea să-mi zică: ,, Principiul gravității îi trage-n jos, severul!”. Aș vrea să văd gravitația cum abdică, Să trăiesc un miraculos pasaj, Să văd fulgii cum se ridică, Și-mi duc la cer al meu mesaj. Să întreb de acest vlăstar, Pe care plecarea ei l-a îmbolnăvit, De crește iar și iar? De ce-n sufletul meu a răsărit? Când mă gândesc la zilele bune, Îmi vine un sentiment frust, Să te pun cum iarna pune, Lumina zilei, pe patul lui Procust. Să-ți lăcrimeze sângele vinovat, De cruda ta plecare, Eu am sperat fără de rezultat, Acum, speră și tu-n coagulare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate