Bună dimineața tăcere!
rămâne mereu un gol,
un iz al trecutului strâmb.
Zilele zboară,
pacea luminează cotloane umbrite,
de alte vietăți asuprite.
Norii gri, se îndepărtează,
durerea uneori se augumentează,
alteori în fața zâmbetului cedează.
Cutii goale se strecoară,
în fașă palmele însângerate sugerează,
chirurgie plastică pe cord.
Schimbarea își cerșește drepturile.
Eul se acceptă în sfârșit,
după lupte nenumărate realizează,
că experiențele negative în cele din urmă congelează.
fața tristă un nou început din aer captează...
prin bule de săpun decolează.
Un zâmbet în colțul gurii se creionează.