Am sperat sa gust din fructul acela
Dupa care am tanjit toata viata.
Acum, pot spune ca l-am gustat aevea
Insa nu mai tanjesc si nu mai pot spera.

Da, nu mai pot spera ca ea,
Ziua de maine ce v-a veni negresit,
V-a fi mai buna cu ceva
Decat cele ce au trecut.

Am reconstituit trecutul,
L-am comparat cu prezentul,
Sperand ca poate,viitorul,
Imi v-a oferi prin fruct, telul.

Dar, poate, telul acesta al meu
Este si v-a fi si al vostru.
Paziti deci fructul, dreptatea,
De mana ce a dat peste ea…