dragostea e o literă mov,
un „o” cu fața întoarsă spre soare,
noi suntem simpli învățăcei
rătăcind între formă și culoare.

dragostea e un sunet lichid,
un si crescut într-o melodie cuminte,
se cântă de obicei în zilele de ieri,
întotdeauna fără cuvinte.

dragostea e un cub răsturnat
într-o poziție care n-ar trebui să conteze,
din echilibrul lui se hrănește sufletul
cu liniștea celor mai multe amieze.