poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-07-08 | |
Din hăul viselor ce mi le-am prins în stele
Mă-ntorc la tine pe pământul cavernos, Acolo unde cântecele lirei mele De El damnate-au fost să zboare doar în jos. În penitența unui suflet fără nume Se zbat în lanțuri vechi regrete de poet, Alături de un șarpe care din genune Grăise pentru oameni poate prea încet. Când frigul ciopârțește carnea fără milă, Tu mă îmbraci în robe și scufii comode, Mă faci să par satana lașă și umilă Ce-i cântă zeului ceresc alese ode. Și, blestemat să port pe umeri poezia Ca pe-o stigmată veche, fără lecuire, Din mii de viermi tu m-ai ales să-ți cânt trufia, Tiran ce înrobești întreaga omenire. Cavernele răsună-n sumbră armonie Chemându-și puii visători la-nlănțuire, Acolo unde toți concep filosofie Și își condamnă semenii la asuprire. Pământul se cutremură de fericire Văzându-și iar odraslele în sărbătoare, Pe dealul plângerilor fără de sfârșire Și unde cel mai adorat pe cruce moare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate