poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-05-10 | |
pentru că ni se promisese nemurirea
mulți ne credeau agățați de buricul pământului fără să ne ceară nimic în schimb cavalerul pelasg stătea foarte aproape de noi invizibil ca sarea mărilor din valurile albe lunecând printre degete de copil cei care făcuseră din viață un capriciu nu puteau să mai deosebească anotimpurile zilele și anii viața celor mai buni dintre pământeni era pe sfârșite și privirile întregului neam omenesc îl căutau pe ahile peleianul în vreme de cumplită secetă ne îndreptam spre ostroavele albe ale facerii și în sanctuarul hyperborean din lumea oamenilor liberi l-am regăsit pe cavalerul pelasg alinând sufletele celor morți fără lumânare osia lumii era ruptă și în aerul pelasgic am vrut să rămânem să visăm mai departe când toate relele pământului și durerea ajunsese starea firească a muritorilor cavalerul pelasg ne urma pas cu pas și oamenii cuprinși de paranoia ochi aveau dar nu puteau să-l vadă față către față nicidecum să se-ntoarcă în timpul mitic auz aveau dar surziseră și puritatea feminină a lucrurilor nefăcute schimba sensul și nonsensul întregului neam omenesc urmărit de privirile disperate ale pământenilor mai mult sau mai puțin vinovați mai ales foarte vinovați după ce pe insula nefericiților femeile-scorpii și-au dat întâlnire cu bărbații-măcel și femeile-scorpii au omorât bărbații-măcel și bărbații-măcel au fost îngropați cu desăvârșita respectare a ceremonialului subliminal pe care nu poți să-l tai cu foarfecele ca pe-o panglică la inaugurarea legii bunului plac și a haosului fără luceferi ce să se-ntoarcă la demiurg să-i ceară voie ca să moară stam singur pe pământul de piatră neagră și o față de înger pe cerul infinit ca libertatea infinită mi-a arătat cum începe sfârșitul când eram copil aveam un prieten care când mă trăda semăna cu stalin iar când își vedea numai de interesele sale aplicând cu nonșalanță spiritul justițiar al sufletului damnat după mustață semăna cu hitler și ori de câte ori ne întâlneam sirenele tuturor mașinilor de urgență ale lumii explodau –n timpane și în centrala celor pierduți din lumea aceasta ori a celor tinzând spre perfecțiunea lucrurilor numărul unic 112 apel netaxabil era exclus din șirul numerelor naturale și condamnat irevocabil și intangibil de cavalerul pelasg efectuându-și plimbarea de seară
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate