poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-14 | |
Cocoțat din trunchi tăiat de copac
întâia zi de primăvară,și câmpul nesfârșit precum o părere de rău prelungită dincolo de bine Vânt aprig ca Mircea la Rovine - Auzisem cum plâng mările Auzisem zborul Auzisem visul,iubirea,moartea,totul Și mașini cu faruri aprinse mergând niciunde,spre nicăieri Și drum lung de fier. De la gară sunt numai 5 km. Tempus Irreparabile - mâinile ofilite de trudă ale bunicii ochii înnecați în cer,în albastru. Pâdurea de altă dată- granița dintre vieți. Și copilul bătrân privind în noapte A căutat în noapte câmpia copilăriei,a tinereții neștiutoare pe care a trecut-o în zbor nebun. de la 20 de ani și până la 40,e doar o clipă. Frig,tremur de frig. În fața mea,pământul greu și ars de vreme Suspină,după lupta dură recent încheiată. Pământul cel dătător de viață și de sevă de unde îmi trag geneza și de unde mușc cu sete,acum Vreau să ucid pământul care m-a născut. NU VREAU SÃ MÃ ÎNTORC acolo. Sunt un vierme vorbitor și mă dor toate culorile pe care voi,generoșilor mi le dați cu privirile voastre plictisite Mă dor ! Pace. O,tu,Thaliarchum... o,tu,Soracte-bătrân. o,tu,lume !!! O,tu,eu ! Pace. Lasciate ogni speranza,voi che entrate
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate