O împăcare s-a întins sub frunte
Și valul tihnei mi-a-nvelit ființa.
Compune-amurgul deslușit sentința
Nălucii prinsă-n tainițe mărunte.

În geamăt surd își pierde-ncet voința
O negură hălăduind pe punte.
Hrănit cu vlaga brazilor din munte,
Mi-am primenit vederea și putința.

Nu s-a pierdut un tremur strâns în pripă
Pe buze arse îndelung de chin.
Mă-nvăluie penumbra în risipă

Și bolți de taină glezna-n duh mi-o țin.
Cărări de fum se-nalță lin din pipă
Purtând balanța visului deplin.