știu că n-am fost chiar corectă/ când mi-am însușit
lumea și toate variantele ei mai gri/ și-apoi le-am aruncat laolaltă
cu celelalte icoane făcătoare de minuni care mergeau
așa grațios pe tocuri

știu/ știu/ știu
o chitară nu înseamnă nimic mai mult
decât o chitară/ și totuși
ce-ar fi să uităm că sub noi trăiesc furnici/ cârtițe
care își deschid ochii doar pentru că ele nu știu
ce e aia lumină/ dar
noi știm
da

e fiecare zi de miercuri / crăciunul și toate zilele de după
aș putea să scriu o poezie cu rimă despre asta
dar mi-e teamă că o să se risipească înainte
să mă întâlnesc cu toți oamenii cu care vreau să mă întâlnesc
îmbătrânesc/ numărul nouășpe
e doar o pagină
într-o carte de-a bunică-mii despre
cum să faci să nu crească și alte anotimpuri în tine
în afară de august