poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ din valea lui Hinom ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-18 | | Cum e, Lazăre, cum e să mori așteptând venirea lui Isus? „Era prietenul Lui!”, spuneau cele două surori cu privirea pierdută undeva departe, sus... Și cum e, Lazăre, cum e dincolo de piatră? Iată, s-au adunat în casa ta bocitorii și strigă, strigă de parcă din lanțul care lega tot neamul de vatră astăzi lipsește cea mai scumpă verigă. Și cum e, Lazăre, cum e să fie noapte de tot? Cum e să uiți, iar tu nici măcar să nu știi că ești uitat?... Cum e să mori abia după ce te-ai născut? Socot că tu nici măcar nu mai știi dacă ai trăit cu-devărat. Și cum e, Lazăre, cum e să nu poți răspunde la atâtea întrebări, să fii mai mut decât piatra dinaintea mormântului? „Nu-ți vor răspunde îngeri din nevăzute zări, nu-ți vor răspunde oasele din pântecul pământului, cât despre mine, iată tot ce știu: mai presus de orice cunoaștere, deși am fost mort, acum sunt viu...”, răspunde Lazăr, călcând pe urma Sfântului.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate