Pe liberă iubire-a noastră,
Pe-al nostru drag și sfânt debut,-
Poate c-o răutate proastă,
Cu o invidie albastră,
Ne vede lumea la-nceput.

Și tind eu tot spre fericire!
Dar nu odată ai răbdat –
Prostia mea și zăpăcire,
Dureri rămase-n amintire,
Și cum atunci n-am mai luptat.

Cu-n zâmbet de disprețuire
O să luptăm îndelungat,
Și-o fermitate-n dăruire,
De a lupta pentru iubire,
Spunând apoi – am câștigat!

Și înca multe ierni vom prinde
Sub șoapte fulgilor de nea,
Și ți-oi doini, și te-oi cuprinde,
Și iar și iar ți-oi reaprinde
Tainic amor purtat de stea!