urmărit de taurul celest pe care-l ucisese enkidu
pentru o vreme am locuit printre oamenii-scorpii
aceștia m-au pus să îmblânzesc iarba
și să pasc vaca nemulsă a prostiei mugind
de parcă mi s-ar fi încredințat suprema onoare
pentru care-mi va fi fost dat să mă nasc
am păscut-o prin îndepărtate prundișuri
și am mâncat salamandre după supremul ritual
al vechilor poeți pindareici
la umbra focului sacru oamenii-scorpie
mi-au omorât întreaga mea gintă
și au rupt în mii de bucăți blazonul imperial
al celor care nu dau înapoi niciodată
mai întâi l-au omorât pe tata
apoi pe mama și soția cu pruncul
mutați printre stele înfrigurate cu vocația cântecului
împrăștiat de orfeu în ofensiva feroce
a unui atac de noapte al baccantelor
și al oamenilor –scorpii
care știau cine sunt și eu i-am mai lăsat
încă o zi să afle că eu știu cine i-a ucis pe toți ai mei
până când Fiul lui Dumnezeu a deschis ușa strâmtă a cerului
izgonind cu biciul divin negustorii din templu
ce încărcaseră tirurile cu aur
și se angajaseră în depășirea poliției secrete a rațiunii
și a crimei de cursă lungă.