poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-30 | |
de multe ori mă trezesc că
nu mă mai încape tăcerea pur și simplu nu mai intră pe mine ba chiar se chinuie să iasă pe undeva și să se scalde într-o apă mai rece așa a fost la școală odată n-am mai știut ce să spun visam la toate cărțile necitite începusem să rânjesc ca o măgăriță împielițată și aveam doar crezul greierilor în buzunar îmi venea să înghit creta că tot plănuisem să încerc absolut absolut orice dar nu m-am ales decât cu alexandra, ai niște mâini tare reci și eu nici măcar nu eram așa de sinceră. și alteori mă trezesc cu miros de pat nefăcut în nări are ceva dintr-un zâmbet de iepuraș asta m-a făcut și pe mine să zâmbesc recunosc dar tot nu mă ajută cu nimic în treaba asta cu paturile le simt înghesuite în mine în viscere și aș vrea să le dau boschetarilor am încercat am încercat încă încerc totuși, mă oprește de fiecare dată un ceas, cred, în sfârșit, nu știu face tic tac tic deci bănuiesc că-i un ceas îmi vine să iau în brațe toată alfalfa de pe lume și să arunc cu ea cât pot de aproape astăzi m-am hotărât am să iau cei 400 de $ și am să-i arunc în șanțul în care a spus George. o să fie mândru că mi-am amintit, o să fie mândru, da- o să mă simtă așa de aproape aproape înăuntrul lui ca și cum niciodată nu i-ar fi plăcut femeile. plec. nu îmi iau nimic, plec și-mi fac un cuib din cozi de șoareci
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate