de viagra nu am nevoie încă pentru o erecție durabilă,
nici de batistă albă la piept pentru a înflori;
destulă vată am în casă, sângele mi s-a răcit deja
și nu mai scoate niciun abur după o plictisitoare discuție
despre curzi, jidani, anglosaxoni, arabi, latini, slavi,
albi și negri, galbeni și morano — și viteza lor zadarnică.

viteza, oricum, mult mai mică decât cea cu care a reușit Avram
să transforme focul în apă limpede și cuvântul „ur”
într-o cupolă în formă de gură de om,
gura care scoate tot felul de sunete când mingea aceasta
trece dintr-o parte în alta fără voia sa,
lovită împreună cu neantul din aerul său
de picioarele care saltă de bucurie de fiecare dată
când este legănată într-o pânză.

niciodată n-am crezut că cerul poate avea forma unui păianjen,
așa că-mi voi întinde mâna să mă dezgolesc,
apoi să-mi închid pleoapele frecându-le
până la decojire…