Aș mușca din fiecare piatră
Ce trece pe sub fiecare tren
Să-ti sărut mirosul
De talpă,
De geană,
De colț de cer…
Colind acum
Pe căi ferate de gând
Într-o noapte atemporală
Cu gust de ploaie stănesciană
Pe-aleile necuvintelor,
Timid,
Căutându-ți mâinile,
Tremurând la atingerea degetelor tale
Ce se ascund prin frunze
Dând naștere la toamnă…
E dimineața noastră
Într-o liniște profundă,
Și plouă cu buze
Peste mine,
Cu gust de cafea
Iar camera
Se răscoală
Intr-un miros
De talpă,
De geană,
De colț de cer…