Cine mai poate fi atât de lucid
pentru a mai putea scrie
Versul?
Când mâna tremură, litera nu mai poate fi scrisă,
cea de pe urmă literă
ce incheia o poveste.
Cum să mai scriu următoarea strofă?
Cine mai poate compune,
mai am inspiratie
mai există muze?
Dar motiv?
Clipa a rămas suspendată intr-un nor de cuvinte
ascunse în priviri cu subînteles...
cuvinte între cuvinte,
priviri nedeslusite,
sunete neauzite de nimeni
si totusi simtite acolo, in vers.
Ai existat... si versul si rima
si un adanc haos intr-un ramas bun.
Acum vin si spun:
nu mai există Cuvantul
pentru ca noi am vorbit
cu inima...