poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-11-17 | |
Se-adună adesea multă lume
îmi caută pleoapele mă luminează cu lanterne sunt femeia care moare cel mai puțin (și crede-mă nu-i nimic bun în asta) cineva întîrzie să-mi închidă degetele la capătul lucrurilor rămîn cu palmele întinse ca un nou-născut o noaptea atît de subțire încît pot vedea albul zăpezii și infinitul meu după forma ochiului un copac începe să crească prin gardul din fața casei nu mă sperie moartea. îmi imaginez o contopire lentă cu noi păstrez singurătatea ca vinul într-o pivniță pustiul seamănă cu spatele unei fotografii de fiecare dată îl văd cînd îmbrățișez oamenii inima mea scrîșnește din dinți dar nu-mi cere un alt chip poate de-aceea sunt femeia care moare cel mai puțin (și crede-mă nu-i nimic bun în asta).
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate