mă privești
cu insistența...
ma simt pierdută-n
profunzimea gândurilor mele...
te privesc
cu insistență...
sunt agitată,
neregulată-mi este respirația...
e vina ochilor tăi,
nopții de primăvară,
aromii salcâmilor,
razelor de lună...
continui să ma fixezi...
încet-încet
privirea ta
lunecă
spre buzele mele
umide, tremurânde...
inima-mi se zbate
sălbatec...
te cunosc,
dar,... totuși,
cine ești?
sentimente periculoase,
gânduri împrăștiate...
respirația ta fierbinte
mă-nfioară...
fascinul tău masculin
e tulburător,
indescriptibil...
nu te resping,
nu am forțe,
nu pot,
nu vreau...
buzele noastre
se unesc...
fiori,
sensibilitate,
pasiune...
acum,
sunt pierdută
cu adevărat!...