Vine să o alcătuiesc
din cuvinte,
dar rămâne
precum oamenii meschini,
printre regi.

Mă pătrunde
ca o plăsmuire,
ca un înger
neascultător,
iar cuvintele
stau pe muchie
de gând.

Mi-e frică și-aș vrea
să se împrăștie
cum se împrăștie fumul
și să se topească
precum ceara
de la fața focului.