vreau sa fiu îngropat în piramida aia mare și strălucitoare. în piramida aia construită din capetele străbunilor mei. îmi donez și eu capul de asemenea spre a fi pus în completare la marea piramidă, la marele sarcofag. așa ca trupurile noastre să fie îngropate în capetele celorlalți. adică trupul meu să fie îngropat în cavoul familiei sale. și prima cărămidă care a fost pusă deja să fie capul lui adam. apoi aș mai dori ca pe primul rând să stea bineînțeles lângă capul lui adam, a lui isus, a lui eminescu, a lui dostoievsky, a lui van gogh, a lui withman, a lui naum, a lui stănescu, a lui popescu, a lui villon, a lui baudelaire, a lui miller, a lui motzart, a lui rimbaud și a Lui vreau capul Lui
adică toate capetele care au avut inimă în loc de creier. capetele cu miez de inimă care bate. capetele cu miez de inimă care cântă. capetele cu miez de inimă care iubeste. capetele cu miez de inimă care vorbeste. capetele cu miez de inimă care privește. capetele cu miez de inimă care trăiește. capetele cu miez de inimă care zâmbește. capete zâmbitoare. secționate perfect fără mațe care să atârne. fără dâre de sânge și de alte substanțe. doar cu dâre de lumină ce rămân în urma inimilor.
vreau să-mi îngropați trupul în piramida asta de capete. și bineînțeles că vreau ca ultimul cap, capul cel mai de sus, vârful piramidei să fie capul meu. ca din când în când să vă mai zâmbesc și eu așa din toată inima.


.......................................................................................................................................


intru în liniștea asta de corp cu voce tare.
luminile sunt stinse. ușile sunt încuiate.
locatarii dorm cu visele trase pe ochi să nu îi
deranjeze lumina. e un bloc bun.
am auzit și eu că se vând apartamente pa'ici.
că este o zonă bună. foarte aproape de inimă.
doar deschizi ușa și dai nas în nas cu ea. cu dragostea.

când era mică suna la ușă și fugea.
până au chemat poliția.
de fiecare dată se împiedica și cădea pe scări.
eu o luam la mine acasă în trup și o bandajam.

îi cântam ș-o legănam pe picioare. o adormeam.
îi plăcea să rămână la mine peste noapte. se
simțea în siguranță.
o înveleam.

dimineața își vedea de ale ei.
la plecare îi plăcea să coboare cu liftul.
liftul din noul nostru bloc merge însă doar în sus
spre rai și este mai tot timpul ocupat.

este principala atracție turistică a orașului.

când s-a făcut mare,
trupul meu i-a rămas mic.

și părți din ea rămâneau înafara mea.

mă simțea mai bine decât o simțeam eu pe ea.
pe la fiecare intrare îmi ieșea în întâmpinare.

eu nu puteam să mai ies înafara ei.

apoi am devenit doar o hainuță de vară.
apoi o pereche de chiloți.
apoi un ciorap de mătase.
apoi un absorbant zilnic.
apoi bentiță de prins părul.
apoi un tampon intern.
apoi hârtie igienică.

după o vreme am ajuns tatuaj.
până mi s-a permis de curând
să mă odihnesc mereu pe buzele ei,
devenind strălucirea din zâmbet.


..........................................................................................................................................

cred că dacă mă întorc pe un drum nou, nu voi putea spune că m-am întors. am mers doar înainte. chiar dacă am ajuns în același loc. la același teren de joacă al puilor de îngeri. puii de îngeri se joacă aici până seara târziu când adorm cu toții sub aripa mamei lor. este doar o singură privire aruncată asupra neamului îngeresc în momentul somnului lor. somnul îngerilor se traduce în peisaj. în verdele crud, rece și masochist. în dealurile zgomotoase și colorate. în iarbă. în floare. în pistil. în șoaptele pistilului. către polen. în șoapta spumei către val. în spumă. este primul vis. visul de lapte. puii de înger sug de la mama lor. de acolo ei își trag culoarea, vocea, forma inimii. visele. săbiile. ascuțite și strălucitoare. din mamă. ca dintr-o teacă. și mai târziu se fac și frați de lemnul crucii. nu numai de lapte și aripi.