Permit în dumbravă, la copaci, lâgă lac,
Un mare concert, vă rog, fiți în frac.
Sau rochii de gală, subțiri, de mătase,
Va fi o cântare din cele alese.

Cu măndra glăsuire, de timp cizelată,
Va fi o solistă de toți așteptată.
E mică, timidă, dar de har plină,
Va cânta din flașnetă un pui de gorilă.

Și-un struț, plin de stofe și cizme bălțate,
Þine-va cortina ce sala desparte,
De-o mândră suită de oaspeți de vază,
Ce au ochiul ager și mintea mai trează.

Și lumea întreagă va-ncerca să-i vadă,
S-asculte-n tăcere, chiar și pe stradă,
Pe cei ce doi oameni vor încânta pe seară,
Micuța Lizucă și cel ce visează.