Trecerea din liniște


În liniște, trece cadențat cea mai mare pasăre
a lumii,
aripile ei închid ușile uitate deschise de oameni...
ea caută urme esențiale, zadarnice însă
în uitarea noastră.


dintr-un joc al părinților, înțeleg
că m-am ridicat trist, nu i-am certat,
dar nici n-am tăcut,
le-am spus mamă și tată.


stelele ieșind ca niște ouă de sub penele negre
nasc miraculoasele păsări.
și de sub aripi cad peste oameni idei
ca dintr-un suflet al zborului,
idei în cascade.
pe aceste păsări unite
urcă atent Dumnezeu
ca pe o scară cu muchiile roase...


cele mai frumoase cascade sînt acelea
în care se aude lumina căzînd
ca într-un suflet al zborului...


în care coboară învăluitor Dumnezeu.