"zdrobeste narcise,
sa pot sa beau sucul amar al timpului"
i-a zis EA, lui,
dar EL n-a inteles
si-a zdrobit secunde.
sucul dulce al narciselor
si-a cautat loc spre coltul ochilor,
dar degetul lui a oprit lacrima.
"zdrobeste trandafiri albi,
sa-mi pun sufletul in culcusul iubirii"
i-a zis EA lui,
dar EL n-a inteles
si-a zdrobit sentimente.
franturi de "te iubesc"
i se revarsau pe fata, ei,
dar privirea lui a pus lacat vorbelor.
"zdrobeste neantul,
sa invingem vesnicia si moartea"
i-a zis EA lui,
dar EL n-a inteles
si-a zdrobit vesnicia.
a plecat, atunci, EA capul
si EL nu i-a oprit gestul.
"zdrobeste, zdrobeste-ma pe mine
sa-mi refaci eul din iubire"
i-a zis EA, lui,
dar EL n-a inteles
si i-a zdrobit eul.
pletele timpului s-au scurs
din chipul ei pe ciment.
dar EL le-a innodat de gene.
"zdrobeste ametiste
si anina-le-n ochii mei sa-ti fie mai dragi"
i-a zis EA, lui,
dar EL n-a inteles
si a zdrobit lumina.
cu zambet opac EA cerceta
ultima scanteie a irisului,
dar EL o privea uimit.
"zdrobeste mainile,
nevrednice de atingerea imaterialului"
i-a zis EA lui,
dar EL n-a inteles
si-a zdrobit atingerea.
fara simtiri zace trupul
in delirul spre nimic,
dar EL intoarce capul.
"zdrobeste iubirea
ca inima sa-ti fie mai usoara"
i-a zis EA, lui,
dar EL n-a inteles
si-a zdrobit iubirea.
EA pleaca, dizolvandu-se
pana cand doar un suvoi
de secunde mai sunt,
dar EL sta si priveste, si mirat
nu stie ce a gresit.